Protecţia buxusului
Buxus este un arbust din familia Buxaceae, folosit în gradină în scop ornamental sau ca gard viu. Coroana compactă este compusa din frunze mici, ovale, şi poate fi tunsă cu uşurinţă intr-o varietate de forme. Tulpina si crengile sunt lemnoase, de culoare galbuie.
Ca şi oricare plantă vie, Buxus necesită atenţie permanentă, deoarece este adeseori atacată de boli şi dăunători. În parcuri si spatiile verzi, unde exista plante de Buxus sempervirens (Merisor) – garduri vii sau alte forme decorative poate dăuna omida paroasa a Buxusului (Cydalima perspectalis). Omizile acestui defoliator se hrănesc exclusiv pe speciile Genului Buxus, dintre care la noi cea mai răspândită este Buxus sempervirens. La un atac puternic, omizile se pot hrăni și cu scoarța lujerilor. Larvele tinere se hrănesc prin roaderea epidermei superioare a frunzelor și apoi cu întreaga frunză. Larvele sunt verzui, prezintă pe corp negi negricioși, păroși, urticanți, capsula cefalică este negricioasă, lungimea corpului depășind 4 cm. Frecvent pot produce o defoliere totală, care determină uscarea exemplarelor atacate.
Defoliatorul dezvoltă până la trei generații pe an, de aceea pe parcursul perioadei calde a anului pot fi întâlnite pe planta gazdă toate stadiile de dezvoltare a dăunătorului (ouă, larve și pupe în același timp). Datorită biologiei sale și vătămărilor pe care le produce, defoliatorul trebuie monitorizat în permanență, chiar dacă nu au fost observate defolieri, iar atunci când este prezent, măsurile de combatere trebuie să fie aplicate de la începutul primăverii până la încheierea sezonului de vegetație. La o defoliere slabă, o posibilitate de stimulare a refacerii frunzișului defoliat poate fi irigarea în perioada de vară, mai ales atunci când seceta se instalează împreună cu temperaturile foarte ridicate.
Gardul viu din Buxus poate fi atacat si de insecta parazita Monarthropalpus buxi, ale carei larve sug seva plantei si provoaca umflarea frunzelor.
Insectele ataca arbustul din luna aprilie pana in luna iunie. Pentru a elimina pericolul pentru gardul viu se recomanda folosirea unor insecticide ce contin deltametrin in perioada cand acestea sunt active.
Combaterea omidei păroase a buxusului. Datorită biologiei sale și vătămărilor pe care le produce, defoliatorul trebuie monitorizat în permanență, chiar dacă nu au fost observate defolieri, iar atunci când este prezent, măsurile de combatere trebuie să fie aplicate de la începutul primăverii până la încheierea sezonului de vegetație. La o defoliere slabă, o posibilitate de stimulare a refacerii frunzișului defoliat poate fi irigarea în perioada de vară, mai ales atunci când seceta se instalează împreună cu temperaturile foarte ridicate. Insecticide chimice cum sunt cele pe bază de tiacloprid, lambda-cihalotrin sau diflubenzuron ar trebui să aibă efectul de combatere dorit, mai ales în primele trei vârste larvare. Pentru o mai bună aderență a soluției, se pot folosi adjuvanți. În condiții de laborator, rezultate promițătoare privind combaterea omizii păroase a buxusului o are baculovirusul Anagrapha falcifera, dar și parazitoidul Trichogramma. În testare sunt și feromoni care să permită monitorizarea și combaterea fluturilor, primele rezultate fiind promițătoare.
Buxus este atacat şi de boli, cum ar fi ciupercile: Cylindrocladium buxicola si Volutella buxi. Bolile provocata de ciuperci infecteaza tulpinile si duce la uscarea şi caderea frunzelor. Pentru depistarea oportună a simtomelor bolilor sau atacului de dăunători, este necesar de efectuat observări vizuale.Plantele trebuie regulat analizate, în special pe timp cald şi umed.
Impotriva bolilor micotice pot fi folosite fungicide care contin difenoconazol, miclobutanil si triticonazol.
Dacă aplicaţi preparate chimice, este necesar de asigurat o acoperire bună a frunzelor. Întotdeauna este necesar să urmaţi insrtucţiunile de utilizare, dozare şi precauţiile.
Totodată, atenţionăm, că conform prevederilor art.35 alin.(1) lit.a) şi b) a Legii nr.228 din 23.09.2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară, în procesul de cultivare a plantelor, persoanele fizice şi juridice, indeferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sînt obligate să efectuieze cercetarea sistematică a semănăturilor şi a plantaţiilor, realizarea de măsuri fitosanitare în scopul prevenirii apariţiei şi disemnării organismelor dăunătoare.
Direcţia protecţia şi sănătatea plantelor